Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 35/36, Agostu/Settembre di u 2008


Ghjuvan Filippu Antolini - C.A.R



Bona sera à tutti è à ringraziavvi d’esse vinuti torna una volta cusì numarosi sta sera per participà à ste ghjurnate di a rifundazione.

Sò ormai deci anni, a sapete, l’avete vistu, chì u Cumitatu Contru à a Ripressione s’impegna nantu à tutti i terreni di lotta. Sò deci anni di lotta, di lotta accanita, deci anni di sacrifizii, deci anni di mossa, deci anni di manifestazioni, deci anni d’occupazioni, deci anni in carrughju. Ma sti deci anni sò dinù, sopratuttu deci anni di riprissione da a parte di u statu francese, di ripressione contru à i nostri patriotti, di ripressione contru à i Corsi chì difendenu sempre a tarra di Corsica. Ma aldilà di sti deci anni di difesa, di lotta, ùn ci vole micca à scurdassi chì u Cumitatu Contru a Ripressione ùn hè chè l’erede di l’altri cumitati, di l’altri associi chì anu difesi anc’elli i prigiuneri pulitichi. Sò in fatti più di trent’anni chì i Corsi lottanu è sò più di trent’anni chì i Corsi sò imprigiunati. Ma c’hè dinò una lezzione da ritene di sti trent’anni di lotta, ghjè chì trent’anni dopu, dopu à centinai è centinai d’incarcerazioni, dopu à seculi è seculi d’annate di prigiò per i nostri patriotti, trent’anni dopu, simu sempre quì, simu sempre quì per u populu corsu!

È dumane ci saremu torna perchè simu quì nantu à un’idea suprana, l’idea d’una Corsica libara. Ci simu sempre imprimurati di i nostri patriotti imprigiunati, di i nostri patriotti esiliati, è dinù di tutte e so famiglie. ‘Ssi trent’anni di lotta sò anni di sofferenze, anni di sacrifizii di i nostri.

Vularia divvi duie parolle, semplicimente à voi tutti chì site quì à fiancu à noi, à voi tutti chì avete accumpagnati e lotte di u populu corsu, vi vulariu sempliciamente dì à ringraziavvi, à ringraziavvi di esse quì, ma ùn vi la dicu micca in nome di u Cumitatu Contru a Ripressione, a vi dicu in nome di i nostri fratelli di lotta, in nome di tutti i patriotti corsi chì si sò pisati contru à u statu francese per difende a patria : à ringraziavvi !

À ringraziavvi perchè chì site u cimentu chì ci hà permessu di arradicacci ind’è u nostru populu. Oghje, certe di e nostre rivendicazioni cum’è per esempiu l’avvicinamentu di i prigiuneri, sò rivendicazione umanitarie è pulitiche à volta, ma sò rivendicazioni maggioritarie ind’è u nostru populu. È quessa unicamente perchè chì site stati à l’altezza di u prublema.

Site stati in carrughju quandu ci vulia essaci, site stati accantu à i patriotti corsi è ci site sempre, è ci sarete sempre perchè i nostri anu bisognu di noi cumu anu bisognu di voi, anu bisognu d’una mubbilizazione pupulare, anu bisognu di sente daretu à elli u so populu è site voi i veri riprisententi di u populu corsu, ùn sò micca i falsi eletti clanisti : site voi u populu corsu !

Malgradu e nostre vittorie ben’intesu, ùn basta micca, ci vole cuntinuvà à mubbilizacci, ci vole à cuntinuvà perchè a lotta cuntinuveghja, perchè soprattuttu a ripressione cuntinuveghja. A ripressione cuntinuveghja è quist’annu emu francatu una tappa maiò ind’è a ripressione è a francisata.

I ghjudici di e corte d’Assise speciale di Pariggi cundannanu cum’è ùn anu mai cundannati, è sti ghjudici privanu di a so tarra i so figlioli i più bravi, quelli ch’anu pigliatu l’arme per difende a tarra di Corsica, quelli chì anu avutu u curaghju di difende ‘ssa tarra è chì l’anu pacatu di a so vita o di a so libertà.

Allora c’hè una cosa sicura, a ripressione è a francisata anu da cuntinuvà ma saremu sempre quì à fiancu à tutti i patriotti corsi, a vi dicu chjaru è francu : a francisata basta è a Francia fora ! Ùn ne vulemu più di sta Francia !

Allora per luttà tutti inseme c’hè una suluzione, semu in traccia di mettela in ballu, è ste Ghjurnate di a Rifundazione sò una uccazione maiò di fà un passu per a Nazione. Sta Rifundazione ùn pò chè viaghjà, perchè ùn l’avemu micca scelta, simu tutti listessi, avemu tutti listesse idee, avemu tutti listesse lotte, è quand’è no simu in carrughju, chè no siamu di u Rinnovu, chè no siamu di l’ANC, di Corsica Nazione o di Strada Dritta, pigliemu i listessi colpi è pigliemu ind’è i tribbunali listessu cas. È quandu ci ritruvemu ind’è e corte di e prigiò francese, ind’è e corte di ste maladette prigiò, di sapè chè no simu d’un partitu o di l’altru ùn conta più, ùn c’hè ch’una cosa chì conta, ghjè di sapè chè no simu patriotti corsi, chè no simu quì perchè emu difesu a tarra di Corsica, è què ghjè a cosa a più impurtante è ghjè u più bellu di tutti i cimenti, ghjè u cimentu di a Patria, a nostra tarra, a tarra di Corsica.

Sta rifundazione hè una speranza nova per a Corsica, ghjè a speranza di ritruvacci tutti inseme l’indipendentisti, tutti inseme quelli chì difendenu i prigiuneri pulitichi per ghjunghje à un mumentu datu à una sola urganizazione di difesa di i patriotti incarcerati per esse tutti inseme più forti. Per esse uniti cum’è un populu unitu da nunda intimuritu è soprattuttu micca da l’armata francese è l’emu mustratu parechje volte ancu di pettu à l’armata francese simu pronti à scumbatte per a nostra tarra.

Allora stu mumentu hè storicu è per compie vularia dì à a Francia è à i francesi duie parolle ind’è a lingua di Molière :

Dans l’Antiquité, l’armée la plus puissante de l’Antiquité, l’armée de Rome, de la République romaine et de l’Empire, ont mis 8 ans à vous Français pour conquérir ce qui était à l’époque la Gaule, vous avez résistés pendant 8 ans. Ces mêmes armées de la République romaine ont mis 150 ans pour pacifier la Corse, ils ont mis 150 ans là où les Français n’ont résisté que 8 ans ! Ils sont restés 700 ans en Corse, et puis un jour ils sont partis et aujourd’hui lorsqu’ils viennent les Romains, ils viennent en touristes. Puis, au Moyen-Âge et à l’époque moderne, ce sont les Génois qui sont restés pendant 600 ans, et puis un jour nous nous sommes révoltés, et eux aussi aujourd’hui lorsqu’ils viennent en Corse, ils viennent en touristes.

Et il y a 250 ans ce sont les armées françaises qui ont débarqué en Corse, dans cette Corse démocratique, et nous sommes bien placés ici à Corti dans l’antique capitale de Pasquale de Paoli pour en parler. Mais alors que sont ces 250 années de présence face aux 10.000 ans de présence humaine sur cette terre de Corse ? L’Histoire d’un peuple ne peut pas mentir, et un jour le drapeau corse brillera au firmament des Nations européennes, et ce jour là les Français viendront en Corse en touristes ! Ci sentite spessu parlà di l’avvicinamentu di i prigiuneri, una di e nostre rivendicazione, ma a sapete tutti, a nostra primura, a nostra rivendicazione maiò ghjè ben’intesu a liberazione di tutti i patriotti corsi incarcerati ! Perchè i nostri, ind’è prigiò francese ùn ci anu nunda da chì fà, allora per tutti i patriotti è soprattuttu per quelli incarcerati in Pariggi chì marcuri sera à Radio Paese senteranu ciò chì si dice oghje, vi dumandu di mughjà tutti inseme :

Libertà per i Patriotti !

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2008