Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 30, Ottobre di u 2007


40 anni fà...



U 9 d’ottobre di u 1967, muria Ernesto Che Guevara, à l’età di 39 anni, in a machja di Bulivia...

A so vita fù corta ma ricca cum’è quella di l’eroi.

In tempu di ghjuventù, st’Argentinu era medicu è avia giratu l’America latina sana pè guarì è purtà aiutu è sustegnu à tutti i populi povari di un cuntinente, chì campava sott’à a duminazione pulitica è ecunomica di i Stati Uniti. Per ste persone inghjuliate, diritti ci n’eranu pochi è micca. Una vita fatta di strazii è di penseri in aspettendu a morte. Ghjè quì, accant’à elle, chì Guevara hà fattu attu di cuscenza pulitica è suciale è ch’ellu hà principiatu a so furmazione di militente sucialistu è internaziunalistu ind’è u cuntestu di « guerra » trà l’America è a Russia. Marssistu, credia ind’è l’ideale cumunistu : quellu chì avia un veru sensu umanu è chì purtava u scopu di a liberazione di l’omu, quellu revoluzionariu è micca dugmaticu è ortudossu di u PCUS. Ci vulià cambià u mondu è torce l’inghjustizie, avendu sempre à mente sti principii.

È a startegia revuluzionaria l’hà purtatu in Cuba, à fiancu à Fidel Castro ind’è La Sierra Maestra da u mese di dicembre di u 1956 à quellu di ghjennaghju di u 1959, è dopu a vittoria cont’à a Battista è a so sperianza à u guvernu, hà fattu a scelta difficiule d’andassine pè purtà a fiama di a resistenza è di a revoluzione ind’è d’altri paesi. Una manera di vulè mette in pratica u so discorsu è a so azzione, di fà suffià u ventu di a storia è di u cambiamentu.

40 anni dopu chì ci ferma di ellu ? Pudimu dì, senza sbagliassi, chì a so lotta ùn hè compia è chì ci ferma sempre u so spiritu ribellu. U so visu cuntinueghja à purtà e sperenze di tutti quellu chì lottanu per un mondu novu è sfarente, da u Paese Bascu à a Corsica passendu pè u Chiapas, a Palestina ò l’Armenia. E purteremu, fin’à a vittoria, u so messagiu pè una vita ghjusta, senza miseria, induve ognunu pò travaglià per campà è micca per esse servu d’un altru. Un mondu d’omi liberi, in ogni locu è nant’à e so terre : liberi di fà, di custruì è di parlà e so lingue. Liberi è indipendenti di e putenze culuniale ò imperialiste. Un mondu, una Corsica, da fà, è da stampà nant’à u librone di a storia. Per un avvene di benistà, di vita è di pace, induve i nostri figlioli seranu, cum’ellu dicia Castro in u 1967, cum’è Che. Fora di i clanisimi è di i banditisimi. In Corsica cum’è in altrò.

BATTI LUCCIARDI

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2007