Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 21, ghjennaghju di u 2007


Custruiscia l’uscita di u cunflittu



« Semu sempri à sicutera »…

U Partitu di a Nazioni Corsa hà dunqua urganizatu u 25 di nuvembri in Corti, un scontru nant’à a paci.

Corsica Nazioni Indipendenti ancu s’idda hà mandatu una delegazioni à titulu d’usservatori hà fattu sapè u so parè ind’è un cumunicatu qualchì ora nanzi (Riproduttu sottu). Altri furmazioni patriotichi ani fattu dinò sapè a so pusizioni cum’è « u Rinnovu » o « Fronti Populari », à chì hè andatu à veda, à chì ùn hè andatu.

Ma di fatti, a rivindicazioni di a paci hè sempri purtata – al di là di i sfarenzi pulitichi – da l’insembu di u muvimentu naziunali corsu…


« Si vi pacem… »

Ùn si pò micca metta da cantu l’iniziativi purtati da l’associ comu « San Egilio » è chì hà pruvatu, à u so niveddu, di sparti ind’è un dibattitu publicu di i sensibilità pulitichi, culturali, riligiosi, sindicali o assuciativi, i riflissioni pà escia di a crisa ch’idda cunnoscia a Corsica. Issa iniziativa hà dinò ufficializatu u bisognu è a ricirca d’appaciamentu.

Ma, ùn si pò micca sminticà chì dipoi anni è anni, u muvimentu naziunali rivindicheghja una surtita di crisa è chì sin’à avali, ùn si pò chì custatà ch’iddi sò d’un solu cantu i gesti fatti pà parmetta al menu di principià un dialogu…

Parchì parlà di paci oghji in Corsica vola dì ricunnoscia a rialtà di un cunflittu chì dumanda una avvicinanza pulitica.


« … Para Bellum »

È a rialtà di issu cunflittu s’appoghja nant’à a duminazioni bisicularia di u populu corsu da u Statu francesu, chì ùn si pò scurdà ch’iddi sò ghjunti quì i Francesi, cù l’armi è ghjè ind’è u sangui ch’iddi ani suttumissu à a so custituzioni u nosciu populu nigatu di fattu di tutti i so dritti, quiddu di essa è quiddu di scedda u so avvena.

S’hè intesu pochi tempi fà – un antra volta – da a dimarchja « unità naziunali », l’uffertu di a « mani tesa », ma torna una volta – una di più – chì u guvernu francesu d’un cantu, a classa pulitica clanista di l’altra, sò firmati cechi è cionchi, lascendu l’aspirazioni à a paci cunfruntassi à a riprissioni pulitica…

Di fatti a paci ùn si pò cuncipì chì pà via di pupulari raporti di forza purtati da u muvimentu naziunali. È a risistenza pupulari hè oghji più chì d’attualità.


I limiti di u scontru

U scontru di u P.N.C. ind’è issa situazioni, ancu s’iddu prova à essa una cuntribuzioni chì circa à apri certi porta, hà musciatu dinò i so limiti :

- Parchì a situazioni oghjinca nicissitighja piuttostu un’investimentu più forti ind’è i raporti di forza contr’à u guvernu francesu.

- A so iniziativa ùn pidda in contu a rialtà pulitica è u pesu di u muvimentu di libarazioni naziunali.

È supratuttu ùn dici nudda nant’à u risicu di ùn cunsiderà u F.L.N.C Unioni di i cumbattenti cum’è un attori puliticu di issa surtita di crisa.

Ben intesu u P.N.C. devi avè un rolu ind’è un andatura di surtita di crisa, ma ùn si pò micca cuncipiscia issa surtita senza una participazioni ditirminanti di tutti l’attori di issu cunfittu, senza sminticani unu.


Attà u prublema corsu

U Muvimentu di libarazioni naziunali hà dighjà fattu pruposti pà escia di a crisa. Ma tocca supratuttu à u Statu francesu, al di là di i guverni chì passani, à attà à u so niveddu u prublema corsu.

Chì u Statu francesu dinò t’hà a so rispunsabilità storica è ùn si pò micca custruiscia un andatura d’avvena senza a so participazioni.


Una custruzioni populari

L’uscita di crisa supponi una participazioni attiva di tutti l’attori quali siani a so manera di essa o di lotta, è un pianu di travaddu è di sviluppu chì s’appoghjia nant’à tutti i punti chì facini ch’asista dipoi piu di dui seculi un cunflittu trà a francia è a Corsica.

Frà tutti issi punti ci n’hè unu chì hè ditirminanti : hè a ricunniscenza di u populu corsu.

È tandu allora si pudaria parlà infini di paci…


Avali…

Ma, à u mumentu di i prisindenziali francesi, ùn ci hè nimu comu candidatu pà avali chì parla di a Corsica, fora di issu discorsu cunnisciutu da tutti è chì faci di a Corsica una quistioni « d’ordini ripublicanu… » faci chì comu si dici ind’è noi, semu sempri à sicutera… è chì più chè mai s’imponi à ogni furmazioni patriotica a riflissioni attiva di un fronti d’urganisazioni.

Ulivieru Sauli

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2006