« Semu sempri à
sicutera »…
U Partitu di a Nazioni Corsa hà dunqua
urganizatu u 25 di nuvembri in
Corti, un scontru nant’à a paci.
Corsica Nazioni Indipendenti ancu
s’idda hà mandatu una delegazioni à
titulu d’usservatori hà fattu sapè u so
parè ind’è un cumunicatu qualchì ora
nanzi (Riproduttu sottu). Altri furmazioni
patriotichi ani fattu dinò sapè a
so pusizioni cum’è « u Rinnovu » o
« Fronti Populari », à chì hè andatu
à veda, à chì ùn hè andatu.
Ma di fatti, a rivindicazioni di a paci
hè sempri purtata – al di là di i sfarenzi
pulitichi – da l’insembu di u
muvimentu naziunali corsu…
« Si vi pacem… »
Ùn si pò micca metta da cantu l’iniziativi
purtati da l’associ comu « San
Egilio » è chì hà pruvatu, à u so
niveddu, di sparti ind’è un dibattitu
publicu di i sensibilità pulitichi, culturali,
riligiosi, sindicali o assuciativi, i
riflissioni pà escia di a crisa ch’idda
cunnoscia a Corsica. Issa iniziativa hà
dinò ufficializatu u bisognu è a ricirca
d’appaciamentu.
Ma, ùn si pò micca sminticà chì
dipoi anni è anni, u muvimentu naziunali
rivindicheghja una surtita di crisa
è chì sin’à avali, ùn si pò chì custatà
ch’iddi sò d’un solu cantu i gesti fatti
pà parmetta al menu di principià un
dialogu…
Parchì parlà di paci oghji in Corsica
vola dì ricunnoscia a rialtà di un cunflittu
chì dumanda una avvicinanza
pulitica.
« … Para Bellum »
È a rialtà di issu cunflittu s’appoghja
nant’à a duminazioni bisicularia di u
populu corsu da u Statu francesu, chì
ùn si pò scurdà ch’iddi sò ghjunti quì
i Francesi, cù l’armi è ghjè ind’è u
sangui ch’iddi ani suttumissu à a so
custituzioni u nosciu populu nigatu di
fattu di tutti i so dritti, quiddu di essa
è quiddu di scedda u so avvena.
S’hè intesu pochi tempi fà – un antra
volta – da a dimarchja « unità naziunali
», l’uffertu di a « mani tesa »,
ma torna una volta – una di più – chì
u guvernu francesu d’un cantu, a
classa pulitica clanista di l’altra, sò
firmati cechi è cionchi, lascendu l’aspirazioni
à a paci cunfruntassi à a
riprissioni pulitica…
Di fatti a paci ùn si pò cuncipì chì pà
via di pupulari raporti di forza purtati
da u muvimentu naziunali. È a risistenza
pupulari hè oghji più chì d’attualità.
I limiti di u scontru
U scontru di u P.N.C. ind’è issa
situazioni, ancu s’iddu prova à essa
una cuntribuzioni chì circa à apri certi
porta, hà musciatu dinò i so limiti :
- Parchì a situazioni oghjinca nicissitighja
piuttostu un’investimentu più
forti ind’è i raporti di forza contr’à u
guvernu francesu.
- A so iniziativa ùn pidda in contu a
rialtà pulitica è u pesu di u muvimentu
di libarazioni naziunali.
È supratuttu ùn dici nudda nant’à u
risicu di ùn cunsiderà u F.L.N.C
Unioni di i cumbattenti cum’è un
attori puliticu di issa surtita di crisa.
Ben intesu u P.N.C. devi avè un
rolu ind’è un andatura di surtita di
crisa, ma ùn si pò micca cuncipiscia
issa surtita senza una participazioni
ditirminanti di tutti l’attori di issu
cunfittu, senza sminticani unu.
Attà u prublema
corsu
U Muvimentu di libarazioni naziunali
hà dighjà fattu pruposti pà escia
di a crisa. Ma tocca supratuttu à u
Statu francesu, al di là di i guverni chì
passani, à attà à u so niveddu u prublema
corsu.
Chì u Statu francesu dinò t’hà a so
rispunsabilità storica è ùn si pò micca
custruiscia un andatura d’avvena
senza a so participazioni.
Una custruzioni
populari
L’uscita di crisa supponi una participazioni
attiva di tutti l’attori quali
siani a so manera di essa o di lotta, è
un pianu di travaddu è di sviluppu chì
s’appoghjia nant’à tutti i punti chì
facini ch’asista dipoi piu di dui seculi
un cunflittu trà a francia è a Corsica.
Frà tutti issi punti ci n’hè unu chì hè
ditirminanti : hè a ricunniscenza di u
populu corsu.
È tandu allora si pudaria parlà infini
di paci…
Avali…
Ma, à u mumentu di i prisindenziali
francesi, ùn ci hè nimu comu candidatu
pà avali chì parla di a Corsica,
fora di issu discorsu cunnisciutu da
tutti è chì faci di a Corsica una quistioni
« d’ordini ripublicanu… » faci
chì comu si dici ind’è noi, semu sempri
à sicutera… è chì più chè mai
s’imponi à ogni furmazioni patriotica
a riflissioni attiva di un fronti d’urganisazioni.
Ulivieru Sauli