L’arraffu urganizatu pochi ghjorni fà contr’à militenti è simpatizanti naziunalisti moscia bè a
difficultà di a rialtà di l’annunziu fattu da u primu ministru spagnolu dicendu ch’iddu era
prontu a discuta cù E.T.A.
Quali pò essa u scopu ricircatu ?
L’arristazioni sò stati missi in ballu
trà i forzi di pulizza spagnoli è francesi.
Si sà chì d’issa ultima parti, a
vulintà pulitica di veda disciuplicà
una suluzioni pulitica si senti pocu
è micca… Ma l’attittudini di a
Spagna poni monda intarrugazioni.
Si sà chì frà i parsoni arristati ci hè
a ghjenti chì hè piddatu i so distanza
cù u muvimentu patrioticu bascu
di libarazioni naziunali, ma al di là
di issi parsunalità, si poni u prublema
di a prugrissioni di i cuntatti
resi ufficiali trà u guvernu spagnolu
è E.T.A.
Ben sicuru, u Ministru di l’internu
spagnolu ùn dici chè tuntii quandu
iddu dici chì à malgradu issi arristazzioni
« ùn asistini nisunu elimentu
significativu pà impidiscia
chì l’andatura di paci si achjiccassi »
(?!?), ma a pusizioni di Batasuna hè
chjara è limpida : « L’arristazzioni
sò un affrontu à i spirenza di
paci ».
Di fatti quandu u Primu ministru
annunzia dopu à issi arristazioni chì
da quì à pocu piddarà l’iniziativa pà
prisentà nanzu à a fini di ghjugnu
davanti à u Cungressu di i diputati,
l’apartura di un dialogu cù E.T.A., si
pò pinsà chì oramai a riprissioni
pulitica ùn s’impiegarà più, sapendu
chì ghjè un arma contr’à l’avanzati
pulitichi.
E’ si sà chì E.T.A. chì s’appronta
dunqua à discutà cù u Statu spagnolu
hà mandatu dinò una chjama
à u Statu francesu parchì iddu dinò
s’acconcia à l’andatura di paci, u
prublema bascu punendusi sicondu
i tarritorii uccupati à a Spagna e
à a Francia.
Un sundaggiu hà musciatu pochi
ghjorni fà chì una maghjurità di i
Spagnoli (più di 60 %) hè d’accunsentu
pà andà più in da cù E.T.A.,
ricusendu di fatti l’attitudini di u
Partitu Pupulari chì ùn voli niguzià
incù a risistenza basca.
S’aspetta dunqua di veda cù
monda intaressu, si u guvernu hà
da cuntinuà a so logica di dialogu
cù E.T.A o s’iddu dinò circa à intrapulà
un populu in brama di suvranità.
Prighjuneri pulitichi
baschi : a pusizioni di
u PNV
Erani milliai à manifestà issu 24 di
ghjugnu in Baiona pà rivindicà l’avvicinamentu
di i prighjuneri pulitichi
baschi. In tempu d’annunziu di cessa
focu è di dialogu, issa manifestazioni
era impurtanti, musciendu chì a quistioni
di i prighjuneri hè unu di i punti
avanzati da u muvimentu patrioticu
bascu.
« Più di 700 prighjuneri »
« Pa ghjunghja à una vera soluzioni
di u cunflittu, ci vularia à passà pà
un’amnistia ginirali di i 700 prighjuneri
pulitichi in Spagna e in Francia
». Eccu comu raghjona Ghjuvan
Francesu Lefort, portavoci di l’associu
di sustegnu « Askatasuna » situendu
ind’è l’abbozzu di i niguziazioni a
piazza chì issi prighjuneri devini avè.
Al di là di l’amnistia
E’ l’amnistia ùn hè pà avali a rivindicazioni
centrali, ancu s’idda hè
impurtantissima. Pà Lefort, ci voli chì
« i prighjuneri pulitichi puddessini
participà à i niguziazioni, fendu sapè
i so riflissioni. Pà quissu, ci voli à
garantiscili un statutu, parmittili i riunioni
trà iddi, d’avè cuntatti cù l’esternu
è supratuttu a stampa ».
Di fatti a participazioni di i militenti
incarcirati à l’andatura di paci hè cunsidarata
comu una cuntribuzioni.
« D’accordu pà
l’avvicinamentu, ma… »
E’ si u muvimentu di libarazioni
naziunali susteni sicuramenti issa
pusizioni, i punti di vista d’altri cumpunenti
comu u Partitu Naziunalistu
Bascu (PNV) ùn sò tantu d’accunsentu.
Issu partitu si ritrova nant’à a
pusizioni di l’avvicinamentu ma ùn
pò cuncipiscia chì i prighjuneri participighjani
à u dialogu. A dici un cunsiglieru
municipali di u P.N.V. di
Baiona chì ùn hà micca chjamatu à a
manifestazioni : « Ùn semu micca
d’accordu cu l’urganizatori, parchì
seconda à iddi, i prighjuneri devini
essa attori pulitichi di l’andatura di
paci ».
A paci senza iddi ?
L’attitudini di u P.N.V. rifletti supratuttu
i divergenzi di fondu di l’urganisazioni
naziunalisti nant’à l’abbozzu
di dialogu. Ma dinò annant’à u so
paré di u Paesu Bascu chì ùn hè
quiddu di u muvimentu di libarazioni
naziunali bascu.
E’ al di là di a pusizioni di issa furmazioni,
ùn si pò cuncipiscia un
andatura pulitica di paci senza avè u
parè di quiddi chì pagani u prezzu
caru di u so ingagiamentu. A quistioni
di i prighjuneri sarà sicuramenti
unu di i temi di i niguziazioni trà u
statu spagnolu è E.T.A.
Ulivieri Sauli