Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 39, Dicembre di u 2008


Gruenlendu : Un passu di piu ind’è a suvranita



Un pocu di storia…

In a lingua danesa si scrivi e si dici « gronland » e voli dì « tarra verda ». In lingua « kalaallisut » si dici « kalaallit nunaat ». Hè a pocu pressu à u Xisimu seculu chi l'isula cuperta a 84 % di ghjiaccia hè scuperta da i vicchingui. Certi dicini chi prima, l'isula hé stata abitata durant'a tre milla anni da populi di l'artichi. So l'inuiti chi si stallani nant'à u tarritoriu a u principiu di u XIIesimu seculu, alora ch'iddi partini i vicchingui dui seculi dopu a a so venuta e chi si fermani sin'e a oghji. L'inuiti so di fatti i cummunità di u Gruenlendu.


…e d'attualità

Ghjé u regnu di u Danimarca chi rivindichighja u drittu nant'a issu tarritoriu. I so primi spidizzioni ricoddani a u XVIIIisimu seculu. I Danesi ani circatu da tandu a cunverta l'inuiti e metta in piazza stabilimenti di culunii cummirciali. Di fatti fora di certi mumenti l'isula hè firmata uott'a duminazzioni danesa. In 1953 u statutu di l'isula passa di culunia a quiddu di cunteu d'altri mari. In 1979 hè missa in ballu l'autonomia interna. In 1985, l'abitanti dicidani di spicassi di a Cummunità Ecunomica Auropiania. In 1982 vutani in maghjorità pa' ricusà l'intrata di l'isula ind'é L'auropa : u so paré di l'epica era di micca a essa custrettu ind'é i so attività écunomica comu a pesca da i dirittivi auropiani.


E oghji ?

U 25 di nuvembri di quist'annu, l'abitanti di u Gruenlendu dumandani cu un votu maghjoritariu un autonomia piu forti di pettu à u Danimarca. I novi puteri pa' l'istituzzioni di l'isula so i tribunali e a pulizia. C'é dino a splutazzioni di i risorzi e richezzi naturali cume u pitroliu, l'oru, u diamanti, u piombu, u sincu e u gasu. C'é supratuttu a ristituzzioni di a lingua di u paesi chi hé una lingua inuita di a dimensioni ufficiali.


Una tapa di suvranità pa' l'indipendenza ?

Pà issu paesi chi conta 57 000 abitanti fra quali 50 000 inuiti, issu passu novu versu più autonomia pò essa cunsideratu com' una tapa vers'a l'indipendenza. L'anzianu rispunsevuli di u guvernu, Lars- Emil Johansen ha dichjaratu dopu a u votu chi « ghjé u piaceri di ritruvà a so fierezza, di rialzà u capu dopu a tant'inghjustizia di u passatu, chi l'inuiti ani vutati in forza. Ié ben sicuru puddemu e surteci, ié u puddemu. Ghj'é un'aspirazzioni lighjitimà, parchi a vulintà d'indipendenza he arradicata bé ind'é l'anima inuita. » Pa' issu anzianu rispunsevuli, issa pussibilità po essa missu in ballu ind'é un avvene micca troppu alluntanatu.

Ind'é a custruzzioni auropiana, l'evoluzzioni di issu tarritoriu devi essa suitata bé : A mezzu a i Stati Uniti e l'Auropa, in pusizzioni strategica, a situazzioni di suvranità evolutiva pudderia essa un asempiu di stabilità rispunsevuli e di dimustrazzioni identitaria muderna.

Ulivieru Sauli

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2008