Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 34, Lugliu di u 2008


U populu d’Irlanda dice di nò à u Trattatu di Lisbonna !



Per a siconda volta in menu di dece anni, u populu d’Irlanda s’hè uppostu à una nova tappa per a custruzzione aurupea. In 2001 l’Irlandesi chì campanu in u Suttanu di u paese (Ripublica d’Eire), avianu ricusatu u Trattatu di Nizza è c’era vulsutu un sicondu votu un annu dopu da ch’elli accunsintischinu stu testu. A participazione più chè debbule di u primu scrutinu avia parmessu à i partighjani di u « Sì » di chere una siconda cunsultazione chì era stata sta volta à favore di u trattatu. Quist’annu i 53,1 % di participazione parenu chjode una tale pussibbilità, è scrive stu risultatu in una spicchera trà l’Unione Aurupea d’una parte è i populi di l’astru, ma dinù trà u mondu puliticu è i citatini…

Ripinsà l’Auropa ?


A spicchera trà i populi è a stituzione cumunitaria hè reale è trapassa u guadru di i populi minurati chì lottanu per un antra Auropa, per tuccà ancu quelli di i Stati Nazione custituiti.

Dopu à i ricusi per via di rifarendu di a Francia è di l’Ullanda in 2005 in quantu à u prughjettu di custituzione aurupea st’andatura s’hè torna tradutta cù u Nò di u populu irlandese.

In fin’ di contu a so custituzione chì custringhje stu paese à passà per a via rifarindaria da accunsintisce i trattati cumunitarii avarà salvu a voce di i populi di l’Auropa sana chì era stata schisate à prufittu d’una ratificazione parlimintaria ind’è i 26 altri paesi di l’Unione.

Saria un sbagliu d’affirme chì sti populi sò contru à l’idee aurupea, ma hè di sicuru chì a so custruzzione ùn hè più per elli capiscitoghja.

Stu trattatu di Lisbonna prisintatu cum’è un trattatu simplificatu pare à u cuntrariu d’esse un testu « cumplissificatu ». Smarite e rifarenza à i simbuli di l’Unione (bandera, innu…) è a cartula di i dritti fundamintali, hè un trattatu longu è tecnicu nantu à u funziunamentu di e stituzione per a maiò parte. Smarita dinù a rifarenza à a cuncurrenza libara, ma sempre prisente in l’andatura aurupea è in core à a campagna francese di u 2005… cum’è à quella irlandese…


Di a nicissità di mette l’Unione in core à u dibattitu publicu

Sò parechji i fenomeni analizati in u mentre di a campagna francese è chì si ritrovanu per ‘ss’ Irlanda. Hè cusì chì a maiò parte di i partiti pulitichi è di i sindicati si sò prununziati per vutà di sì tandu chì u populu ellu à una maiurità impurtante sceglie di dì innò. Allora cumu hè chì sti citatini chì ricusanu sta custruzzione vutessinu in massa per partiti chì a sustenenu ? Sarà chì l’Auropa hè fora di u dibattitu publicu, ùn si ne parla fora di st’appuntamenti rifarindarii è pare qualcosa di luntanu, d’impurtanza siconda. Quand’omu sà chì a maiurità di e legge pigliate à u Parlamentu francese sò una messa in cunfurmità cù dirrittive cumunitarie c’avvidimu subbitu di a nicissità di fà cunnosce à i populi st’entità ch’elli campanu à u cutidiannu.


Una vittoria per u Sinn Fein !

Cum’è per u rifarendu francese, a cualizione « nonista » ùn avia nisuna cuerenza : da u ricchissimu Declan Ganley è a so urganizazione Libertas à a piccula furmazione di strema manca di u Partitu Sucialistu Irlandese, passendu per l’associu Coir, e raghjone d’upponesi à u trattatu eranu più chè varie : perdita di supranità, difesa di i dritti suciali, o di dritti umani…

U solu veru vincidore di u « Nò » sarà u Sinn Fein, unica furmazione prisente à u Parlamentu d’Eire cù 4 eletti nantu à 166.

Dopu à u fiascu rilativu di l’ultime ligislative induve avia persu un elettu, u muvimentu sorte rinfurzatu di stu scrutinu induve avia dinunziatu un’andatura di privatizazione di i servizii publichi, è una calata di l’influenza di l’Irlanda in u senu di l’Unione. Pare cusì in bona pusizione nanzu à l’elezzioni aurupea di 2009. Un elezzione induve Sinn Fein hà sempre rializatu risultati impurtanti.

P.A Tomasi

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2008