Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame

Kurdistan : sempri risistenza !


"Pochi voci si sentini quandu ci voli à parlà di u prublema di u Kurdistan, paesu nigatu ind'è u so esse da u Statu turcu"

À u mumentu induva monda furmazioni pulitichi si ponini a quistioni di a pussibilità di fà intrà a Turchia in Auropa, è chì l'attuali stituzioni aurupiana dumandani à issu paesu d'aduprà certi cuncetti ditti dimucratichi, cum'è u rispettu di i dritti di l'omi, pochi voci si sentini quandu ci voli à parlà di u prublema di u Kurdistan, paesu nigatu ind'è u so esse da u Statu turcu, è ùn hè micca u solu.

A ruttura di a treva da a guerilla kurdistana pochi ghjorni fà ramenta à l'upinioni intarnaziunali è più specificamenti aurupianu a rialtà di un populu sempri nigatu trà quattri stati custituiti frà quiddi a Turchia… U 13 d'uttrovi setti " commando " turchi sò stati tumbi è setti altri ferti da l'azzioni di "H.P.G." (Hezen Parastina Gel - Forza di difensa di u populu) ind'è a pruvincia di Hakkari, cioè u Kurdistan supranacciu suttu a duminazioni turca.

Iss'azzioni pochi cunnisciuti da i media intarnaziunali - pò dassi fatt'apposta pà un taccà micca l'imagini di a Turchia - mosciani a rialtà di una situazioni difficiuli, hè vera, (u Kurdistan hè da u puntu di vista tarrituriali spiccati da quatri stati custituiti) ma chì dumanda pà stabilisci u rughjonu (u tarritoriu iracchianu hè monda vicinu) una vera suluzioni pulitica.

Si sà, supratuttu pà via di l'invasioni Americana di l'Iraccu, chì a Turchia avia paura di a pussibilità pà i muvimenti kurdi in Iraccu di prufità d'issa situazioni pà metta in ballu un andatura di suvranità. Si sà oghji chì i kurdi participighjani à l'attuali guvernu iracchianu.

Di fatti, a Turchia s'impaurisci di i pussibilità di suvranità chì nascini quì o culà è chì, in u tempu risichighjani di rimetta in causa l'attuali fruntieri chì un rispettanu issu populu kurdu. A storia di issu populu hè fatta di lotta insanguinata trà urganisazioni kurdi…

Ind'è un intarvista, u prisidenti di u cunsigliu esicutivu di u Cunfidiralisimu Dimucraticu di u Kurdistan (KKK) datu l'11 d'uttrovi pricisighja bè u cunflittu cum'è iddu si poni avali. Dici bè chì " duranti tutti i scontri intarnaziunali è ind'è i niguziazioni cù i forzi di u Kurdistan di u suttanacciu, u guvernu hà fattu tuttu pà impidiscia a noscia presa in contu.

Allora chì sustinimu un missaghju di paci, i so sforzi diplumatichi circani à impidiscia issu missaghju. Ùn si pò micca dì chì quissi sò boni intenzioni ". U rispunsevuli puliticu dici dinò nant'à a quistioni di l'Auropa è a Turchia chì u so muvimentu hè " favurevuli à l'intrata di a Turchia ind'è l'unioni aurupiana ma nant'à u fattu chì ci sighi una suluzzioni pà a quistioni kurda. Ùn si pò micca cuncipiscia chì a Turchia duventa dimucratica senza dà una soluzzioni pulitica à a quistioni kurda ". È di dì dinò chì " l'Unioni aurupiana hè monda aspittata pà dà u so parè francu è chjaru nant'à u Kurdistanu ".

Di fatti oghji hé mantinutu u cunflittu malgradu a sorti aurupiana chì si disegna pà a Turchia. Malgradu i trevi di l'urganisazioni armati kurdistani l'armata turca hà cuntinuatu i so malfatti fendu morti è ferti ind'è i muvimenti patriotichi kurdi. Si ripidda dunqua à l'armi è s'aspetta ind'è u dibatittu intarnaziunali attuali quali sarà u pesu aurupianu pà metta in ballu un andatura di suluzioni pulitica pà u Kurdistan.

Ulivieru Sauli

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2006