Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 39, Dicembre di u 2008


Lingua, cultura : sempre à sicuterra ?



Sarà esse troppu pessimistu di pinsà chì a lingua corsa, dopu tanti sforzi, tante speranze, nate di u cusì dettu riacquistu, ni ne và in bruma ? Ma, diciarete, ùn l'amparanu i zitelli à a iscola ? A trasmissione, ancu mischina, ùn si face tandu da chjucu à maiò ? U cantu nustrale, ùn hè ricunnisciutu è prizzatu da una mansa d'auditori, è ancu à u stranieru ? Ùn escenu, ogni ghjornu, libretti è libroni in lingua corsa ? Ùn ci hè da veru a voglia ch'ella campi, ancu à l'Assemblea di Corsica ?

Sarà…ma ferma u custatu amare : pocu fà, si sintia parlà corsu ind'u « bus », à a Posta, à u mercatu, nant'à piazza. Oghje, si sente pocu è micca…In iscola, sottumessu l'insignamentu di a lingua nustrale à a regula chì regge e lingue straniere, ùn pò cà fiascà. In quantu à e lingue, in parechje, parlete in isse Francie, certi sforzi per fale sparì, hanu puru fiascatu : u « c'est chic de parler français » chì si pudia leghje in i lochi publichi, ùn hà micca riesciutu à fà sparì l'alsazianu, è di e pruposte di u sgiò Pompidou cum'è quella di i « capitaux fébriles » per « hot money » ùn si n'hè più parlatu. Sarà « chic » di parlà inglese, ma per u più basta à cunnosce uni pochi di parolle à l'usu turisticu. In quantu à i ghjovani, parlarianu « cyber » o « texto » : i so messaghji di u tippu « Tu MM », u « baraguoin » di e generazione « internet ». In quantu à parolle inglese sputiche, fermanu, dipoi l'anni 70 : « best of », « cool », « fun », « glamour », « fast food »…Sì pò esse « cool », simpaticu, ma riservatu, è parlà « cool ».

Piacenu e parolle corte corte cum'è « rap », « tag », « trip »…ma piantu quì ch'ùn sò micca abbastanza à u currente di l'usi novi.

Ma vultemu à u nostru capatoghju maiò. A noi, chì di « l'ildeboté » à l'usu turisticu, ùn vulemu sente puzza…è pruvemu à mantene a lingua nustrale, cumè pruvemu à mantene i nostri lochi, scunviti chì a perdita di u so parlà, di un pinsamentu veramente soiu, hè, per un populu, un periculu murtale. Si tratta di un populu, di una storia, di un'identità, d'esse se stessu, è micca « isulani » difiniti da a so sola situazione ind'u spaziu.

Schisà a sfarenza, un identità altra custruita da seculi è seculi, mancu à pinsaci. Un ci scurdemu di a filetta ! per luttà contru ciò ch'ellu chjamava Andria Fazi, 20 anni fà, « u prucessu di spignatura », saria ora di mette in ballu e regule salvatrice, martillate da Ghjuvan Dumenicu Seta à listessa epica : « parlà corsu senza paura di sbagliu, parlà corsu ! » E « fà, ùn dì » « fà è dì », « dì è fà ». Sempre valeule u messaghju, è trica sempre u tempu di u riacquistu ! ù si tratta micca di « passatisimu ». Si tratta di cunosce è di tene un patrimoniu linguisticu, dighjà sottumessu à l'erusione, à u lascia corre, à u disprezzu, à l'ostilità. Lighjimu i nostri autori, ùn sarebbe cà in pezzi scelti, è saremu propiu stuniti da a varietà, a divizia, a bellezza di i testi pruposti. Lighjimu, aiutenduci, d'un diziunariu, certe volte ancu trapassatu. Ùn hè ancu lingua straniera u corsu per noi, vechji studienti chì funu, à mumentu datu ancu pratichi ind'i duminii cusì detti « elitisti » di u bislinguisimu, a diglussia, i dibattiti trà linguisti, i guai di i partisgiani sinceri di l'illustrazione è a difesa di tutte e lingue, ancu minurate da u putere.

Vint'anni fà, hè statu pussibile di fà valè a nostra cultura in tutti i so versi (poesia, storia, teatru…) durente duie simane dedicate à l'arrichimentu culturale è affetivu. Un'università aperta à tutti, Corsi di sterpa o di scelta, ghjovani studienti, ghjente attimpata, prufissori, artisti…una cumunità diversa è sulidaria, un sognu divintatu rialità. Rinascia a speranza : ne testimuneghja u « testu bilanciu » in fine di sessione.

Eramu ind'u 1989 è ferma a chjama per a salvezza di a Nazione : « lavianu dighjà intarrata a lingua di Pampasgiolu. A l'università d'estate canta cume un rusignolu, è face spampilullà mente è fede è libertà »

Anghjula Maria Carbuccia

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2008