Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 16, aostu di u 2006


U mondu, cum’ellu và


Và male, u mondu, siasi ind’è e parte più pupulate è aspessu più povare : siasi ind’è i paesi cusì detti sviluppati ; D’una banda, a guerra, a fame, a malatia, da l’altra banda, u disimpiegu, a frattura chì s’allarga trà ricchi è povari, u soldu rè.

Piattà, sempre piattà, o fà sminticà, e cose serie, u scopu di i media “grand public”. Ma fidighjendu certi riporti, ascultendu certi dibattitu, lighjendu certi libri, tandu nasce l’indignazione. Trattendusi di l’Iraccu o di a Palestina, cumu sminticà, cumu piattà, a parte chì rivene à i Stati Uniti, ind’è a scelta ch’elli fecenu d’intrunnizà un Saddam Hussein, ch’elli volenu avà fà sparì, o di sustene a pulitica spiitata è amurale di l’Israeliani… Pruvemu à fà u bilanciu, u veru, micca quellu fattu incù autocumpiacenza da i capi di Stati ind’è u corsu di i so scontri (l’ultimu, quellu di Petra, Giurdania).

Ind’è u statu di deliquescenza avanzata, a Ghinea, u Nigeria, u Timoru : mezi per u populu, micca ; cibu , pocu è micca ; ma fertilità di e donne, d’altu livellu ; è, sempre, a minaccia murtifera di u SIDA o di a malaria, è altri guai.

Disguasti da e guerre in Afganistanu, in Angola, in Sahara, ecc. Ci saria, ind’è u mondu, un effettu “manganu “, u colla è u fala alternatu di e nazione ind’è un mondu di “Winners and Losers” (guadagnanti è perdenti), saria l’Asia à bona via è l’Africa à mala via. Mentre ch’ellu scumbatte l’Iraccu di pettu non solu à l’invasione esterna ma dinò à e lite trà Sunniti, fidi à a tradizione è à u Prufeta, è Sciiti, partisgiani di Ali, u cuginu di Maumettu, facenu i so affari senza dismette i Chinesi ; è a stampa americana lode u so prammatisimu fendu u giru di u cuntinentu africanu, si sò assicurati e so pruviste di petroleu, a muneta di scambiu più fattiva. Ben cunnisciuta a furmula rialista, cinica ancu : petroleu contru à cibu...

Intantu, i lochi santi, rivariti da tutti i rilighjoni di “U Libru” Cristiani, Ebrei, Musulmani, sò lampati, è i Palestiniani propiu marturiati, incarcerati, i so riprisintanti, eletti nurmalamente ; privi d’acqua d’elettricità, di cibu, di medicine, l’abitanti : sarà questa a via di una pace ghjusta è durabile ? Pare ch’elli sianu sempre certi Israeliani scunvinti cum’ella dicia Galda Meier, ch’elli avianu trovu i Sionisti “una tarra senza populu” : una bugia tamanta, sempre à l’origine di guai senza fine.

Scrive Alain Gresh (né en Egypte d’une mère d’origine juive russe, et d’un père copte athée mais respectueux des croyants, je me reconnaissais dans le pays des Lumières.) : “la situation actuelle est née d’une injustice originelle : les palestiniens ont été chassés de chez eux, notamment en 1948/50, par les milices juives puis par l’armée israélienne. I rimedii ? : quelli pruposti (2002) da u Cunsigliu di e Nazione Unite : “Deux Etats, Israél et la Palestine, vivent côte à côte, à l’intérieur de frontières sûres et reconnues”.

Altra, disgraziatamente, a rialità. Si tratta quì, non solu d’un cunfrontu c1assicu, à l’origine di 5 guerre ind’è u seculu scorsu, ma d’una lita metafisica, chì piglia appoghju dinò nantu à u starminu prugrammatu di l’Ebrei, a Shoah.Ma si pone a quistione di sapè (è a facia u rabbinu David Meyer, in Le Monde, s’ellu ùn hè micca un periculu maiò per a pace “l’idôlatrie de la terre d’Israël, du grand Israël, qui fait passer les notions de sainteté et de sacré avant celle du respect de la vie humaine.”

Intantu, s’imbuffanu i “leaders” di u mondu, dicendu, “History will forgive us” (Ci perdunarà a Storia), cum’è Blair, o cum’è Bush : “we will stay with these people, so in need of our help, until the job is done.” (Staremu quì, incù sta ghjente, chì l’abbisogna tantu u nostru aiutu, finch’ella sarà compia a nostra faccenda. In quantu à i “primiati Nobel”, si danu, è li danu, l’assuluzione, ind’è i limiti stretti di i so dui ghjorni di scontri è di vane parullone.

Anghjulamaria Carbuccia

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2006