S’aspittaia cù monda
intaressu u risultatu di
u votu di dumenica u
21 di maghju pà sapè qual’è
saria a maghjorità chì vinciaria
pà scedda l’avvena di u
paesi di un Muntenegru.
Di fatti, più di 55% d’alitttori
ani vutatu pà l’indipendenza
di u so paesi.
U votu si spiegaia di dui
maneri : o scedda u mantinimentu
cù a Serbia chì dapoi
a dislocazzioni di a
Iugoslavia furmava u Statu di
Serbia Montenegru alora chì
ciascunu di a so parti avia a
so muneta è i so leggi.
O Alora scedda a strada di
l’indipendenza, difesa ind’è
issu cuntestu pà via di l’attuali
custruzzioni auropea.
Di fatti u Primu ministru di
u Muntenegru, Milo
Djukanovic hà dichjaratu
chì « l’integrazioni
ind’è l’Unioni
Auropea è ind’è
l’OTAN ferma a so
priorità strategica è
naziunali ».
È malgradu a chjama
di a Serbia à ùn
andà à vutà pà u
« ié », u risultatu
metti in rilievu a
vulintà di l’aghjenti
muntinegrani chì
rapprisentani 43% di
i 650 000 abitanti
d’issu paesi à andà
ind’è u senzu di l’indipendenza.
L’hà dunqua ben
ditta Milo
Djukanovic : « incù
issu votu, u paesi
ritrova a so indipendenza ».
Hè monda intarissanti di
rifletta nant’à u parè di quiddi
chì ani custruitu a campagna
pà u « ié » spiegandu bè
chì l’indipendenza quì ùn
era una cummunità rinchjusa
annant’à sé ma un paesi chì
custruia u so avvena pà via
di l’Auropa.
L’hà in più salutatu u porta
voci di a diplumazia auropea,
Javier Solana dicendu
chì u votu s’era passatu bè.
Di fatti dopu à a Bosnia, a
Cruazia, a Slovenia, a
Macedonia, è ancu si i cundizzioni
sò sfarenti da un
paesi à l’altru, tocca avali à u
Montenegru di muscià a so
vulintà di sviluppassi pà via
di l’indipendenza.
Eccu un novu paesi indipendenti
chì entri ind’è a
custruzioni auropea.
Paesi Bascu : a
pusizioni di a
Francia
L’hà dunqua annunciatu
pochi ghjorni fà, u primu
ministru spagnolu, José Luis
Rodriguez Zapatero : u dialogu
cù E.T.A. principiarà bè di
ghjunghju. L’andatura di suluzioni
pulitica dopu u cessa
focu di l’urganisazioni di
risistenza patriotica basca
cresci ind’è u sensu di l’avvena.
Ciò chì ci voli à analizzà, hè
qual’hè a vera pusizioni di a
Francia ind’è issu casu. Parchì
ùn ci voli a sminticà chì u
cunflittu chì upponi a cumunità
basca à u statu spagnolu
cuncerna dinò a Francia. È chì
dapoi l’annunciu di l’iniziativa
pulitica di l’E.T.A, i voci
ufficiali francesi ùn si sò veramenti
ingagiati comu l’hà
fatta u guvernu spagnolu…
Par asempiu ci voli à sapè
chì Jacques Chirac fù l’unu
di l’ultimi dirigenti auropei à
fà cunnoscia u più tardi pussibuli
u so parè… dicendu chà «
hè una spiranza maiori pà a
Spagna è pà a lotta contr’à u
tarrurisimu » ! Stessu vucabulariu
ind’è a bocca di u
ministru di l’internu francesu,
Nicolas Sarkozy… Ùn c’è chì
Alliot Marie, ministru di l’armati
chì dici chì « tuttu avali
hè pussibuli »… Si sarà sbagliata
?
Hè dunqua cù raghjoni chè
Batasuna rammenta chì « a
bona nutizia tocca dinò a
Francia », « u sgiò Chirac
hà sminticatu di dilla » sicondu
à u porta voci Xabi
Larralde.
Ma si a Francia suvita incù
monda intaressu ciò chì si
passa in Spagna è chì avarà
cunsiquenzi ind’è a parti tarrituriali
sottu a duminazioni
francesa, ùn si pò dì esatamenti
ciò chè l’hè u sensu di a
pinsata di u guvernu attuali
annant’à u paesu bascu.
Ci sò dui pussibilità :
A francia suvita l’andatura
principiata cù u dialogu
Spagna – ETA.
A francia cunsiderighja a
« paci senza tarritorii », vò
dì chì sott’à idda ùn ci hè
alcuna avanzata, lascendu i
pussibilità di missa in ballu di
un cunflittu lucalizzatu cù
tutti i risichi chì ci poni essa.
Ugnunu cunnosci a
filosofia di u centralisimu
francesu chì ùn pò
piddà in contu i dritti à
a sfarenza, i dritti di
tutti i cumunità suttumissi
à i so ordini è chì
sò sempri nigati. Ùn hè
pà nudda chì a Francia
hè vista in Auropa
comu un paesu custituziunali
anacronicu…
Di fatti hè cù monda
intaressu chì u muvimentu
naziunali devi
suvità a pusizioni di a
Francia, al menu chì
iss’ultima, ind’è u
sensu di a filosofia di a
dritta francesa à u
puteri raghjunghji
l’uppusizioni di u Partitu
Pupulari, eredi di u
Franchisimu è chì ùn volini
senta parlà di dialogu cù ETA
è ancu menu parlà di drittu di
u paesi bascu à scedda u so
avvena.
Ulivieru Sauli