Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 14, ghjugnu di u 2006


Montenegru : u votu pà l’indipendenza


S’aspittaia cù monda intaressu u risultatu di u votu di dumenica u 21 di maghju pà sapè qual’è saria a maghjorità chì vinciaria pà scedda l’avvena di u paesi di un Muntenegru. Di fatti, più di 55% d’alitttori ani vutatu pà l’indipendenza di u so paesi.

U votu si spiegaia di dui maneri : o scedda u mantinimentu cù a Serbia chì dapoi a dislocazzioni di a Iugoslavia furmava u Statu di Serbia Montenegru alora chì ciascunu di a so parti avia a so muneta è i so leggi. O Alora scedda a strada di l’indipendenza, difesa ind’è issu cuntestu pà via di l’attuali custruzzioni auropea.

Di fatti u Primu ministru di u Muntenegru, Milo Djukanovic hà dichjaratu chì « l’integrazioni ind’è l’Unioni Auropea è ind’è l’OTAN ferma a so priorità strategica è naziunali ».

È malgradu a chjama di a Serbia à ùn andà à vutà pà u « ié », u risultatu metti in rilievu a vulintà di l’aghjenti muntinegrani chì rapprisentani 43% di i 650 000 abitanti d’issu paesi à andà ind’è u senzu di l’indipendenza.

L’hà dunqua ben ditta Milo Djukanovic : « incù issu votu, u paesi ritrova a so indipendenza ». Hè monda intarissanti di rifletta nant’à u parè di quiddi chì ani custruitu a campagna pà u « ié » spiegandu bè chì l’indipendenza quì ùn era una cummunità rinchjusa annant’à sé ma un paesi chì custruia u so avvena pà via di l’Auropa.

L’hà in più salutatu u porta voci di a diplumazia auropea, Javier Solana dicendu chì u votu s’era passatu bè. Di fatti dopu à a Bosnia, a Cruazia, a Slovenia, a Macedonia, è ancu si i cundizzioni sò sfarenti da un paesi à l’altru, tocca avali à u Montenegru di muscià a so vulintà di sviluppassi pà via di l’indipendenza. Eccu un novu paesi indipendenti chì entri ind’è a custruzioni auropea.

Paesi Bascu : a pusizioni di a Francia

L’hà dunqua annunciatu pochi ghjorni fà, u primu ministru spagnolu, José Luis Rodriguez Zapatero : u dialogu cù E.T.A. principiarà bè di ghjunghju. L’andatura di suluzioni pulitica dopu u cessa focu di l’urganisazioni di risistenza patriotica basca cresci ind’è u sensu di l’avvena. Ciò chì ci voli à analizzà, hè qual’hè a vera pusizioni di a Francia ind’è issu casu. Parchì ùn ci voli a sminticà chì u cunflittu chì upponi a cumunità basca à u statu spagnolu cuncerna dinò a Francia. È chì dapoi l’annunciu di l’iniziativa pulitica di l’E.T.A, i voci ufficiali francesi ùn si sò veramenti ingagiati comu l’hà fatta u guvernu spagnolu… Par asempiu ci voli à sapè chì Jacques Chirac fù l’unu di l’ultimi dirigenti auropei à fà cunnoscia u più tardi pussibuli u so parè… dicendu chà « hè una spiranza maiori pà a Spagna è pà a lotta contr’à u tarrurisimu » ! Stessu vucabulariu ind’è a bocca di u ministru di l’internu francesu, Nicolas Sarkozy… Ùn c’è chì Alliot Marie, ministru di l’armati chì dici chì « tuttu avali hè pussibuli »… Si sarà sbagliata ?

Hè dunqua cù raghjoni chè Batasuna rammenta chì « a bona nutizia tocca dinò a Francia », « u sgiò Chirac hà sminticatu di dilla » sicondu à u porta voci Xabi Larralde.

Ma si a Francia suvita incù monda intaressu ciò chì si passa in Spagna è chì avarà cunsiquenzi ind’è a parti tarrituriali sottu a duminazioni francesa, ùn si pò dì esatamenti ciò chè l’hè u sensu di a pinsata di u guvernu attuali annant’à u paesu bascu. Ci sò dui pussibilità : A francia suvita l’andatura principiata cù u dialogu Spagna – ETA.

A francia cunsiderighja a « paci senza tarritorii », vò dì chì sott’à idda ùn ci hè alcuna avanzata, lascendu i pussibilità di missa in ballu di un cunflittu lucalizzatu cù tutti i risichi chì ci poni essa. Ugnunu cunnosci a filosofia di u centralisimu francesu chì ùn pò piddà in contu i dritti à a sfarenza, i dritti di tutti i cumunità suttumissi à i so ordini è chì sò sempri nigati. Ùn hè pà nudda chì a Francia hè vista in Auropa comu un paesu custituziunali anacronicu…

Di fatti hè cù monda intaressu chì u muvimentu naziunali devi suvità a pusizioni di a Francia, al menu chì iss’ultima, ind’è u sensu di a filosofia di a dritta francesa à u puteri raghjunghji l’uppusizioni di u Partitu Pupulari, eredi di u Franchisimu è chì ùn volini senta parlà di dialogu cù ETA è ancu menu parlà di drittu di u paesi bascu à scedda u so avvena.

Ulivieru Sauli

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2006