Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 38, Nuvembre di u 2008


Nant'à l'orìgine di qualchì nome di locu



Idibattiti nant'à l'orìgine di i nomi di lochi sò spessu passiunati è interessanu à tutti. Quale ùn s'hè mai postu a dumanda di l'etimulugia di u nome di u so paese ? Ma s'ellu piace à certi di truvassi un'orìgine mitica o luntana, a realità hè in generale più semplice...

A tupunimia di a Corsica ùn ci hà ancu lasciatu tutti i so secreti. A storia di l'isula, cusì tòrbida, ne hè a causa, quantu sò numerosi i populi à esse scalati è à avè mischjatu e so lingue. Ma tutti sti populi ùn anu avutu a listessa impurtanza è ùn anu tutti lasciatu a so traccia ind'è noi. Ci hè dinù u fattu chì u statu attuale di a ricerca è di a nostra cunniscenza, l'assenza di ducumenti scritti antichi o di vestighi ùn ci permettenu di sapè ne di più. À i circadori, sturiani, archeòloghi è linguisti di circà di schjarisce u nostru passatu.

A maiò parte di i nomi di lochi corsi sò d'orìgine latina, chì a presenza rumana hè stata a più impurtante è hà mudificatu di manera prufonda l'isula è a lingua.

È quandu hè cascatu l'Imperu, s'hè cuntinuvatu à parlà una lingua fatta in magiorità di latinu. Hè per quessa chì a maiò parte di i nomi di paesi si capiscenu bè. Senza fantasia, quelli chì anu datu sti nomi davanu una descrizzione di u locu, ciò chì u caratterizava. Per esempiu si tratta di a vegetazione : alzi in l'Alzi, cànapu in Canavaghja, càrpini in Carpinetu, ghjunchi in Ghjuncaghju, noci in Nuceta, ogliastri in Ogliastru, piopi in Piupeta, querci in Quercitellu è Quercetu, olmi in Olmiccia è Ulmetu, filetta in Felicetu è Felce, alloru in Loretu, frassu in Frassetu, salce in Salgetu è Sàlice eccetera. Si trovanu assai nomi chì dicenu u rilievu. Lochi piani : Pianellu, Pianottoli, Pianu, Piana. O impuntificati : Monte, Monticellu, Montegrossu, tutti in paesi cumposti cun Serra, Penta è Poghju o ancu Costa.

A l'orìgine di i nomi di locu ci pò esse dinù a traccia di l'omu, cum'è l'abitazione : case forte, furtificate in Casalta, Casabianca, Castellà di Casinca è di Mercoriu, Castellu di Rustinu, Casatorra è di siguru Bastia. D'astre case in Casamozza, Casa Pieraggi, Casanova, Casevechje, Villanova. Dinù case di pastori in Pastricciola, Mandriolu, sinònimi di pagliaghju, stazzu.

U travagliu di l'omu, primurosu di truvà lochi à accuncià per pudè travaglià a terra si ritrova in Campi, Campitellu, Pratu, l'aghja si ritrova in Aghjone, ma truvemu ancu nomi cumposti nant'à e parolle chjosu, tribbiu, I nomi cumposti nant'à "rocca" è "petra" ponu avè u sensu di grossu scogliu, locu petricosu, ma dinù di "castellu", postu ch'ellu era u sensu di ste parolle à u Medievu : Rocca Suprana è Suttana, Petra di Verde, Petraserena, Petralba, Petracurbara, Petrabugnu.

D'altri nomi facenu riferenza à a natura di u locu. Lochi acquosi in Padulella, Padule. Lochi rinosi in Arena.

Eccu, in stu girettu ràpidiu di qualchì nome di paesi è paisoli di Corsica ciò ch'ellu si pudia dì nant'à i nomi d'orìgine latina. Ma d'altre volte a tupunimia ùn hè cusì semplice è i nomi di lochi ùn danu sempre u so secretu.

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2008