Idibattiti nant'à l'orìgine di i
nomi di lochi sò spessu passiunati
è interessanu à tutti. Quale
ùn s'hè mai postu a dumanda di
l'etimulugia di u nome di u so
paese ? Ma s'ellu piace à certi di
truvassi un'orìgine mitica o luntana,
a realità hè in generale più
semplice...
A tupunimia di a Corsica ùn ci hà
ancu lasciatu tutti i so secreti. A
storia di l'isula, cusì tòrbida, ne
hè a causa, quantu sò numerosi i
populi à esse scalati è à avè mischjatu
e so lingue. Ma tutti sti
populi ùn anu avutu a listessa
impurtanza è ùn anu tutti lasciatu
a so traccia ind'è noi. Ci hè
dinù u fattu chì u statu attuale di
a ricerca è di a nostra cunniscenza,
l'assenza di ducumenti
scritti antichi o di vestighi ùn ci
permettenu di sapè ne di più. À i
circadori, sturiani, archeòloghi è
linguisti di circà di schjarisce u
nostru passatu.
A maiò parte di i nomi di lochi
corsi sò d'orìgine latina, chì a presenza
rumana hè stata a più
impurtante è hà mudificatu di
manera prufonda l'isula è a lingua.
È quandu hè cascatu
l'Imperu, s'hè cuntinuvatu à parlà
una lingua fatta in magiorità di
latinu. Hè per quessa chì a maiò
parte di i nomi di paesi si capiscenu
bè. Senza fantasia, quelli chì
anu datu sti nomi davanu una descrizzione
di u locu, ciò chì u
caratterizava. Per esempiu si tratta
di a vegetazione : alzi in l'Alzi,
cànapu in Canavaghja, càrpini in
Carpinetu, ghjunchi in
Ghjuncaghju, noci in Nuceta,
ogliastri in Ogliastru, piopi in
Piupeta, querci in Quercitellu è
Quercetu, olmi in Olmiccia è
Ulmetu, filetta in Felicetu è Felce,
alloru in Loretu, frassu in Frassetu,
salce in Salgetu è Sàlice eccetera.
Si trovanu assai nomi chì dicenu u
rilievu. Lochi piani : Pianellu,
Pianottoli, Pianu, Piana. O impuntificati
: Monte, Monticellu,
Montegrossu, tutti in paesi cumposti
cun Serra, Penta è Poghju o
ancu Costa.
A l'orìgine di i nomi di locu ci pò
esse dinù a traccia di l'omu,
cum'è l'abitazione : case forte,
furtificate in Casalta, Casabianca,
Castellà di Casinca è di Mercoriu,
Castellu di Rustinu, Casatorra è di
siguru Bastia. D'astre case in
Casamozza, Casa Pieraggi,
Casanova, Casevechje, Villanova.
Dinù case di pastori in
Pastricciola, Mandriolu, sinònimi
di pagliaghju, stazzu.
U travagliu di l'omu, primurosu di
truvà lochi à accuncià per pudè
travaglià a terra si ritrova in
Campi, Campitellu, Pratu, l'aghja
si ritrova in Aghjone, ma truvemu
ancu nomi cumposti nant'à e
parolle chjosu, tribbiu,
I nomi cumposti nant'à "rocca" è
"petra" ponu avè u sensu di grossu
scogliu, locu petricosu, ma dinù di
"castellu", postu ch'ellu era u
sensu di ste parolle à u Medievu :
Rocca Suprana è Suttana, Petra di
Verde, Petraserena, Petralba,
Petracurbara, Petrabugnu.
D'altri nomi facenu riferenza à a
natura di u locu. Lochi acquosi in
Padulella, Padule. Lochi rinosi in
Arena.
Eccu, in stu girettu ràpidiu di qualchì
nome di paesi è paisoli di
Corsica ciò ch'ellu si pudia dì
nant'à i nomi d'orìgine latina. Ma
d'altre volte a tupunimia ùn hè
cusì semplice è i nomi di lochi ùn
danu sempre u so secretu.