Si parla monda d’andatura
di paci pà u paesu bascu. A
situazioni pari quantunqua
abbastanza difficiuli è i
passi pà francà u cunflittu
si facini pocu à pocu, senza
assicurenza… Ind’è issa
situazioni a rialtà è u pesu
di i prighjuneri pulitichi
mosciani bè i diffarenza
d’apprizzazioni pà u so rolu
è a so cuntribuzioni pà issa
paci ricircata.
700 prighjuneri
pulitichi !
U cunflittu trà u muvimentu di
manca di libarazioni naziunali bascu è
u guvernu spagnolu hà inghjeneratu –
frà altri – più di 700 prighjuneri pultichi
spargugliati nant’à parechji
prighjò alluntanati appostu di u so
paesi. Sò dunqua pà a maiò parti in
tarritoriu dittu spagnolu, ma dinò in
Francia, chì issu paesu dinò lotta
contr’à a vulintà pupulari basca di
rivindicà u so drittu à campà in tarra
soia.
Issu numaru dimostra l’impurtanza
di u cunflittu è supratuttu a ferocità di
a riprissioni pulizzera e ghjudiziara…
Di tarrurisimu à a
straziera
Ben sicuru a prupaganda di u Statu
spagnolu hè di chjamà i risistenti
baschi “tarruristi”… Pà u so paesu sò
i « gudari » (cumbattenti), pà u sistema
– comu in i tutti i paesi in lotta
contr’à u culunialismu – sò chjamati
cusì parchì u scopu hè di neutralizà
un’aspirazioni chì rimetti in causa
l’ordini spagnolu.
Di fatti dipoi anni è anni, a pulizza è
a ghjustizia spagnola ùn rinculani
micca pà impiegà mezi accunciati…
Si parla ogni annu di straziera ind’è i
caserni di a guardia civila. E’ si ne
senta dinò parlà ind’è i cumissariati di
u paesi bascu autonomu…
A morti hà dinò dighjà culpitu certi
prighjuneri chì ùn ani pussutu tena
suttu à a prissioni fisica di a straziera
o chì ani missi un termini à a so vita
tumbendussi…
U drittu a participà a
l’andatura di paci
Rivindichighjani i prughjuneri u so
drittu à essa cunsiderati comu attori di
l’andatura chì si metti in ballu oghji.
U muvimentu di liberazioni naziunali
l’appoghja ind’è issu sensu, ma ben
sicuru da u Statu spagnolu sin’à u
P.N.V., ùn sò d’accunsentu pà ricunnoscia
issu rolu, à malgradu ch’iddi –
frà altri – sò i vittimi diretti di issu
cunflittu. E’ cuntinueghja dinò a
riprissioni…
Prucessu in
Francia…
A rialtà di l’andatura, u cessa focu di
l’E.T.A. ùn hà impeditu u Statu spagnolu,
è dinò u Statu francesu di
mandà i so pulizzeri contr’à i patriotti
baschi. L’attitudini specifica di a
Francia hè un asempiu : ricusendu
l’andatura pulitica, cuntinueghja a so
prissioni pà via di i so corti speziali.
Vennari u 17 di nuvembi s’hè apartu
in Parigi u prucessu dittu di « l’aparechju
lugisitcu » di l’E.T.A. A maiò
parti di l’inculpati ani ricusatu di dà a
so casata, ani parlatu in bascu è ani
dinò briunatu « Gora E.T.A !!! »
fendu suspenda a seduta. Pochi tempi
fà, l’E.T.A. ind’è un’analisi resa
publica dicia chì l’andatura ùn andaia
troppu bè è chì a Francia ùn piddaia
in contu u spiritu puliticu di l’appaciamentu…
Si parla tandu di apartura
di un fronti di lotta contr’à a francia…
I prighjuneri baschi ch’iddi sighini
in Spagna, in Francia o in altri paesi,
sò cuncirnati comu attori di lotta e di
custruzioni di ciò chì si passa in u so
paesu. Tocca à iddi, à u so niveddu di
purtà pruposti è riflessioni nant’à
l’andatura di surtita di crisa. Ùn si pò
cuncipiscia ch’iddi sighini missi d’accantu,
à malgradu a difficultà di u so
incarciramentu. Iddi, comu vittimi
diretti di a riprissioni pulitica, sò di
fatti attori di ciò chì si pò custruiscià
pà dumani. Ani naturalmenti a so
piazza.
Ulivieru Sauli