Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame

"Parolle sbagliate, atti sbagliati" pudarebbe esse u pruverbiu...


Quand'ellu si parla, ùn si deve omu sbaglià. Ogni parolla hà u so pesu. U Prifettu Lemas, sapete stu prifettu buggiardu chì disse dopu à l'attaccu di u Pasquale Paoli "ùn sò micca stati ammanittati i marinarii" (fidighjate l'ultimu Ribombu per vede e manette), hà dichjaratu parlandu di i clandestini corsi "ce sont des terroristes, d'ailleurs terroristes est un grand mot, une petite bande de voyous que je ne confonds pas avec les Corses."

Si sà omu, i terruristi sò quelli chì ùn anu micca u putere, ma dopu à a rivuluzione, i terruristi diventanu resistenti. Era cusì in 1940, quand'ella era occupata a Francia. Ind'è a prigiò di A Salute in Parigi, ci hè un marmaru chì rammenta ch'elli sò stati assassinati parechji resistenti in issu locu. Ma sti resistenti, qual'hè chì l'avia arrestati i corci ? È chì fubbe a so messa in causa ? L'avia sicuramente arrestati a pulizza francese è funu cundannati cum'è terroristi.

U prifettu pensa chì i clandestini corsi ùn sò chè una manata di sgaiuffi... Per una semplice manata di sgaiuffi, dipoi trent'anni ch'elli cumbattenu in nome di u Fronte, anu fattu tantu è tantu per a Corsica, ùn vi si pare ? È per ciò chì tocca a sfarenza trà u populu corsu è i clandestini, si vede omu chì ad ogni cundanna, i clandestini sò di stu populu, è s'elli si battenu, s'elli mettenu in periculu a so libertà è certe volte a so vita, ghjè à nome di u dirittu di u populu corsu per difende a Patria è a tarra di Corsica. Allora, innò, o sgiò prifettu, u Fronte ùn hè mai statu staccatu da u populu corsu. Torna una volta vi sbagliate, è ci mustrate à noi è à l'Auropa sana chì voi cum'è tanti altri prifetti o guvernatori capunanzu, ùn ci avete micca capitu .

Sarebbe ora di falla finita incù l'inghjulie, incù e buggie, è tant'altre falze nutizie. Sarebbe ora di cunsideracci cum'è un populu è micca cum'è una razza minore perchè un ghjornu stu populu s'hà da discità. Un ghjornu s'hà da rivultà stu populu nigatu. Un ghjornu s'hà da liberà, stu populu, per campà solu, senza voi, funziunarii francesi ghjunti à sottumette, cum'è vo l'avete digià fatta in altrò è cum'ella v'hà sempre custatu caru. Issa rialità avia è hà sempre un nome, si chjama u culunialisimu. È stu ghjornu, a bandera à testa mora sventulerà à fiancu à l'altre bandere d'Auropa, cum'è nanzu, quand'eramu libari.

Marzulinu

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2006