Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 16, aostu di u 2006


Peyo è i so « Schtroumpfs »


Qual’hè chì ùn cunnosce i « schtroumpfs », issi picculi persunaghji di strisce dissignate è di cartoni animati chì s’assumiglianu à fulletti chjuchi chjuchi, è chì sò aspessu perseguidati da u gattivu stregone Gargamel è u so misgiacciu Azraël ? Eppuru, ùn sò forse tantu numerosi quelli chì sanu qual’era u babbu di i « schtroumpfs ». Petru Culliford nascì in Brusselle in lu 1928. Stu belgicu, d’origine brittanica da a parte di u so babbu, travagliò ind’è una salla di sinemà cum’è aiutareghjicabina*, poi à la C.B.A., un studiu di disegni animati, induve scuntrerà trè amichi chì diventeranu autori di prima trinca ind’è u campu di a banda dissignata : Franquin, Morris, è Paape. Dopu à u fallimentu di C.B.A., Peyo si vultò ver di u disegnu publicitariu, per circa un annu, poi principiò timidoni a so carriera ind’è a banda disignata cù una participazione discreta in qualchì giurnale.


Da « Johan è Pirlouit » à a nascita di i « Schtroumpfs »

In 1942 creò unu di i so primi è più impurtanti persunaghji, Johan, giovanu eroe di u medievu, pagiu à u serviziu d’un rè. In lu 1952, tappa decisiva, Peyo entrò à u giurnale « Spirou », incù l’appoghju di u so amicu A. Franquin, è dui anni dopu, ind’è un albumu di l’aventure di Johan apparì un novu persunaghju, maliziosu è stuzzicaghjolu, Pirlouit, scuderu è amicu fidatu di Johan chì ùn duvia più lascià lu. Johan è Pirlouit, persi ind’è u « Paese maladettu » scuntronu, in lu 1958, picculi esseri turchini assai strani, alti di cinque pollici : eranu nati i « schtroumpfs ». Dapoi i nostri amichi fulletti anu avutu i so proprii stalvatoghji cuntati in una seria d’albumi è ancu ind’è cartoni animati ; oghje u mondu sanu i cunnosce è facenu sempre ride o sunnià giovani è vechji. Peyo hà criatu parechji persunaghji, cum’è Benoît Brisefer ( Spirou-1960) è d’altri, ma a fama di i « schtroumpfs » i supraneghja tutti. È supraneghja dinò a rinoma di l’autore stessu. Di sicuru, sò pochi quelli chì sanu cumu fù sceltu u cugnome di « Peyo » ; Semplicemente perchè u so niputinu, incapace di prununzià « Pierrot » cum’è dicianu tutti in casa, u chjamava cusì. È quessa abbastò perch’ellu scegliessi per sempre u so nome d’autore.


U « paese schtroumpf »

Peyo morse u 24 di dicembre di u1992, una veghja di natale ; certi zitelli accertanu chì hà vulsutu facci un ultimu scherzu incù u s’amicacciu Pirlouit è chì l’anu visti tramindui andassine nant’à a slitta di Babbu Natale. I « schtroumpfs », elli, fermanu quì cù noi, rammintenduci cusì bè i nostri difetti, e nostre debulezze, ma dinò e nostre brame. U so paese s’assumiglia appena à la nostra sucietà corsa incù e so vicinanze è e so cuntradizione, circandu ognitantu aiuti da fora, ma cunfruntata aspessu à periculi maiò chì venenu d’altrò. Tandu ci hè pigliata a voglia di rende un picculu omagiu à Peyo incù un disegnu chì ghjè à tempu un’ochjata à l’attualità pulitica. Ùn hè mai compiu u dibattitu annant’à u fattu ch’ellu si possi o nò ride di tuttu, ma di sicuru l’umorisimu ùn aggarba tantu i stregoni è tutti i Gargamel di u mondu ; ghjè dinò un’arma di più contr’à tutte e so maganze.

Petru Culliford

*Aiutareghjicabina : assistant projectionniste.

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2006