Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 23, marzu di u 2007


Hè libaru Filippu Bidard !





Hè isciutu dopu à parechji anni di prighjò. Hè isciutu dopu à più di 19 anni passati in cellula.

Hè cunnisciutu pà u so ingaghjamentu puliticu è a pulizza è a ghjustizia francesa li rimprovani d’essa un militenti di l’urganisazioni « Iparretarak ».

À a so surtita, i so primi paroli sò stati prununciati pà u so paesu, è u so avvena. L’idea quand’idda hè ghjusta, quand’idda s’appoghja nant’à l’amori di una tarra è di un populu nigati ùn pò micca scruchjulassi cù u tempu...


Ritrattu

Filippu Bidart hè nanzi tuttu un Bascu arradicatu à u so paesu. Più particularmenti à ciò chì si chjama « l’Ipparalde » chì voli dì u Paesu Bascu di u Nordu. Hè stitudori, è trà l’anni 1975 è 1980, diventa insignenti di a so lingua, « l’euskara », ind’è issi primi scoli custruiti apposta è chì si chjamani « Ikastola ». Cuscenti di a situazioni pessima nant’à parechji piani ch’iddi sighini suciali, ecunomichi, dimugrafichi, pulitichi, Filippu Bidart s’ingaghja ind’è un muvimentu pubblicu « Herri Talde ».


Iparretarak

Hè ind’è issi mumenti ch’idda appari « IK » o « Iparretarak ». Hè un’ urganisazioni di patriotti baschi chì adoprani una lotta pulitica è armata. Issa scelta specifica poni quantunqua prublema à u mumentu induva l’E.T.A.

ind’è a so strategia storica analiza piuttostu l’opportunità di una lotta armata nant’a u paesu uccupatu da i Spagnoli.

« Iparretarak » si prisenta comu un’urganisazioni sucialista e rivoluzionaria di libarazioni naziunali. In 1983, faci soia a rivindicazioni d’autonomia cunsiderendu quissa comu una tappa pà l’indipendenza.


Morti di dui CRS

Di marzu 1982, dui CRS sò tombi. D’austu 1983 hè un ghjendarmu chì trova a morti. Issi dui fatti sò missi nant’à u contu di iss’urganisazioni. Filippu Bidart hè allura ricircatu. In 1988 hè incarciratu è in 1992 hè cundannatu à a riclusioni criminali à perpetuità pà l’affari di i dui CRS morti à Santu Stefanu di Baïgorry, è di un ghjendarmu in Biscarossa. A ghjustizia francesa u cundanna dinò à 20 anni di prighjò pà a fucilita di Leo induva un ghjendarmu hè mortu è un altru hè statu feritu.


I primi passi

T’hà oghji 53 anni, è dopu à quasgi 20 anni d’incarcirazioni, esci da a prighjò di Clairvaux. Ùn hà callatu u capu. I so idei un ani cambiatu. « Paxi » (hè u so cugnomu in bascu) rammenta chjaramenti a situazioni ughjinca di i 600 prighjuneri pulitichi basci cù una pinsata più particulari pà Inaki de Juana in greva di a fami. Rammenta dinò u so auguru di andatura di paci chì devi cuncirnà ancu « l’Ipparalde », è di ùn pudè rientra in paesu. A camara di l’applicazioni di i peni s’idda era d’accunsentu pà parmetta a so libarazioni cundiziunali ùn era d’accordu pà lasciallu andà in paesu soiu.

Hà quantunqua fattu i so primi passi fora di a prighjò è, omu di cunvizzioni hè firmatu, al di là di l’anni passati in cellula.

Ulivieru Sauli

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2006