Accolta

Accolta Cap'articulu Attualità Pulitica Ghjustizia Internaziunale I Prigiuneri Fiure Cultura Abbunamentu Cuntatti Ligame


Articulu di u numaru 24, aprile di u 2007


Ghjurnata per i nostri prigiuneri in Balagna





Le CAR de Balagna s’est illustré de fort belle manière en organisant une grande journée de soutien aux prisonniers politiques. Des repas délicieux, une ambiance conviviale, des jeux, concours et tombola dotés de lots précieux... cette journée aurait été une grande réussite et un nouveau témoignage de solidarité pour nos frères emprisonnés. Au cours de cette journée, Francescu Simeoni a lu deux contributions écrites de plusieurs prisonniers que nous reproduisons ci-dessous.

Cari amichi,

Incù ste qualchì parolla vi vuleria ringrazià tutti per u vostru aiutu è u vostru sustegnu, ghjè difficiule di falla individualamente chì site tantu numerosi à participà.

Vuleria dinù ringrazià tutti quelli chì sò venuti à assiste à sta ghjurnata è chì pè à so prisenza anu cuntribuitu à a so riesciuta. St’azzione ci riscalda u core è rende a nostra incarcerazione più ligera è u nostru alluntanamente accitevule è rincunforta e nostre famiglie.

U nostru esiliu ùn ci face micca scurdà quelli chì anu persu più chè a libertà, ma chì anu lasciatu a so vita è dinù e so famiglie chì anu avutu a disgrazia maiò di perde unu di i so più cari. Averaghju dinù una pinsata per i cumpatriotti è i patriotti d’altre nazione chì cunnoscenu listessa sorte.

Sò cuvintu chì e nostre mutivazione sò quelle chì permettenu à un populu di marchjà à capu altu è di pinsà à a so suvranità. Cum’ellu l’hà dettu u presidente Chirac di maghju di u 2004 « Lorsque l’on humilie un peuple on ne peut attendre en retour que haine et agressivité violente ». A noi di pruvalli chè no pudemu trapassà i so ragiunamenti stretti di spiritu.

A nostra speranza di vede un ghjornu stu paese reggesi solu stà intera, è spergu chì l’intelligenza di tutti permetterà prestu à ciò chì mai più un figliolu di sta terra si sacrifichessi per a so libertà. Cumpieraghju nantu à ste parolle di Lamartine : « L’ambition que l’on a pour soi même avilit et se trompe ; l’ambition qu’on a pour assurer la grandeur du pays, elle change de nom, elle s’appelle dévouement ».

Chì u nostru sia à l’altura di u nostru impegnu è puderemu festighjà a vittoria tutti inseme.

Vi vogliu augurà di passà una bonna ghjurnata è di trincà un bichjeru à a salute di tutti i patriotti incarcerati.

Francescu Saveriu Acquaviva, prigiuneru puliticu.



I prighjuneri pulitichi Corsi di Fleury-Merogis Bt D5

Prima di tuttu, vulemu ringrazià tutti(e) quelli(e) chì sò quì pè u sustegnu ch’elli ci portanu, à noi, ma dinò à e nostre famiglie chì paganu anch’elle u prezzu di u nostru sacrifiziu pè issa terra è issu populu chè no vulemu salvà.

Vulemu dinò, prufittà di sta ghjurnata pè rende un’omagiu fraternu à i nostri fratelli spariti qualchì mese fà. À u giovanu Lisandru, cascatu in terra furestera, à Antone, à Stefanu è à Anghjulu Maria. À st’omi curagiosi chì anu fattu a scelta di a resistenza è datu a so vita pè a Corsica, vulemu dì quant’è no simu fieri d’esse di stu populu. Vulemu dilli chì, pernoi, sò sempre quì è chì ogni ghjornu ci mostranu a strada à seguità, quella di a resistenza, quella chì ci permetterà di campà Corsu è liberu.

Fratelli, a vi prumettemu, un ghjornu i vostri nomi truveranu a so piazza ind’è i libri di e scole è a vostra storia sarà quella di u populu Corsu, amparata à i zitelli è sarete cusì l’eterni machjaghjoli di a libertà ritruvata. A prestu l’amichi, a lotta cuntinueghja… Pè compie stu discorsu, vulemu lampà una chjama.

Una chjama à tutti i muvimenti naziunalisti, pulitichi è altri, à uniscesi nantu à tutti i terreni di lotta pè fà fronte à u Statu francese è falli capisce chì oghje simu forti cum’è mai, ma sopratuttu determinati à difende a nostra terra cuntr’à sti traditori chì si dicenu Corsi è chì provanu di vendela à sti rapaci venuti d’altrò, contr’à sti Corsi impinzutati chì volenu imponecci a so pulitica di u tuttu turismu dicendu chì ghjè a sola suluzione pè sviluppà l’isula, cuntr’à sta ripressione ceca chì ùn rispetta più nunda nè a morte nè u dolu di e famiglie.

Cuntr’à tutte st’inghjustizie sempre più forte, uniscemuci, per ripiglià a nostra libertà arrubbata è ammaistrà u nostru destinu.

Cari fratelli è surelle, vì ringraziemu pè a vostra sulidarità.

Tutti inseme vinceremu.

Francescu Saveriu Acquaviva.
Cristofanu Andreu-Pellegrini
Stefanu Angelotti
Battista Ballester
Paulu Francescu Battestini.

 

Sur le même thème

© U Ribombu Internaziunale — 2006