Erani parechji quist’annu i diligazioni intarnaziunali di i populi è nazioni in lotta à essa raprisentati
in Corti. Da a cunfaranza stampa à u dibatittu publicu, u bisognu si risenta di metta
in ballu un andatura di principii pà rammintà i dritti nigati. Frà issi dritti quiddu di scedda
ben sicuru u so avvena.
I diligazioni
Cum’è l’annu passatu sò
dunqua vultati i diligazioni
di u Paesi Bascu
(Batasuna), di a Catalogna
(Ezquerra Republicana
Catalana), di a Sardegna
(Sardigna Natzione è
Indipendenza Reppubrica
Sarda), di a Britania
(Emgann). Hè statu scusatu
u raprisententi di u Scottish
National Party è u fattu
novu di quist’annu fu, cù
successu, a diligazioni di a
Pulinesia.
U Tavini
Ghjunti in trè parsoni,
Thierry Pousset,
Maamaatuaihutapu Maurea
è Le Caill Heinui, issa diligazioni
hà spiegatu ciò
ch’ellu hè u muvimentu
indipendentistu pulinisianu,
a rialtà di u so puteri di
pettu à a Francia chì, culàdinò
circa sempri à sottumetta
un populu.
A’ u dibatittu, Thierry
Pousset spigaia bè u sensu
di u « tavi » ind’è u so
paesi chì cumprenda 218
isuli è chì faci a surfaza di
u tarritoriu francesi. U
« tavi » vò di cambiamentu.
E’ dipoi 2004 u partitu
« Tavini » ottena a maghjurità
è dunqua prova di fà
avanzà una pulitica chì
difenda l’intaressi di u so
populu. Thierry Pousset hà
spiegatu bè dinò chì ci
vulia à aspittà ch’idda crescia
a cuscenza pulitica di a
so cumunità, è pocu à
pocu da a lotta contr’à u
nucleariu in 1966, annu
induva schiatta a prova di a
bomba, sin’à u votu populari
di 2004, pocu à pocu
ind’è u rispettu di i stituzioni
in piazza, s’hè manifestatu
l’intelligenza di un
votu pà cambià è custruì
un altru avvena.
« L’autonomia l’emu
cunisciuta ! »
Thierry Pousset rivindicheghja
chjaramenti a
necessità di l’indipendenza
pà u so paesi. Dici pà via
di una frasa simbolica di a
so cultura chì ind’è iddu «
chì u pani cresci nant’à l’arburi
ind’è noi, ùn emu chè
à coglia !!! » E’ dici dinò «
cum’è si pò campà ind’è a
miseria cù 5 000 000 chilometri
quadrati ? ». ghjè una
manera di risponda à a
prupaganda culunialista
francesa chì metta ind’è i
spiriti di a ghjenti chì cù
l’indipendenza ùn si pò
micca campà è ghjè un
passu in daretu… Pà u
raprisententi di u « Tavini
», l’autonomia ùn hà guarantitu
i dritti di u so
populu è ùn hà permissu
ch’iddu svillupeghja a so
ecunumia cum’è si pudia.
Eccu parchì creda piuttostu
ind’è una suvranità intera
chì ind’è un sistemu chì ùn
pidda in contu tutti i pussibilità
di issa cummunità.
L’attualità
basca
Pà Batasuna, pà via di u
so cunnisciutu raprisententi,
Joseba Alvarez, a
situazioni in u Paesi Bascu
s’appoghja nant’à a pussibilità
d’avanzata dipoi u cessa focu d’E.T.A. è a
ricunniscenza da u guvernu
spagnolu di i cuntatti cù
l’urganisazioni armata è
rivuluzionaria basca, ma ci
voli quantunqua à sapè chì
« Batasuna » hè sempri
ghjuridicamenti illegala è
dunqua frà u discorsu è a
rialtà pulitica, ci hè quantunqua
una sfarenza… U
prublema cuntinueghja à
punesi duppiamenti parchì
cù a Spagna ci hè dinò a
Francia è u guvernu in
piazza ùn hà piddatu pusizioni
ufficiali nant’à a quistioni
di a partita basca sottumissa
à a Francia… E’ al
di là di i stituzioni, Joseba
Alvarez priciseghja chì « ci
voli i muvimenti suciali » è
chì « a risistenza hè nicissaria
».
Una cumunicazioni
cummuna
I raprisententi di a
Sardegna ani dinò spiegatu
a cuntinuità di a pulitica di
duminazioni italiana in
Sardegna ancu s’idda hè
dinò autonoma. Listessa
pusizioni ind’è un altru
quadru di a diligazioni
catalana cù Jordi Miro è
Enrique Uriel chì spiegani
chì u so partitu di guvernu
ùn puddia accettà i novi
cundizioni stituziunali
missa in ballu da a Spagna
pà garantiscia u fattu naziunali
di a Catalogna. Infine
Faich Oger pà « Emgann »
chì rammenta a situazioni
di difficultà ch’idda cunnosci
a Britania. Hà missu
in rilievu a cuscenza di a
ghjenti pà a so cultura è a
so lingua di fronti à l’amminnistrazioni
francesa chì
i ricusa…
E’ i punti impurtantissimi
di issi ghjurnati pà via di i
diligazioni prisenti funi i
scambii pulitichi è strategichi
è a scedda di una cummunicazioni
cumuni di tutti
i populi in lotta di l’ultimi
culunii di Francia (documentu
unu).
Nant’a u sicondu ducumentu
si sò aghjunti dinò
Anaram Au pattac
d’Uccitania, u M.D.E.S pa a
Guiana e u PK.L.S. e u
C.N.C.P. pa a Martinica.
I documenti di
l’avvena
Issi ducumenti sò principi
annant’à quali ci voli à
appughjassi pà cunsulidà i
nosci raporti cumuni di
forza è fà valè i nosci dritti
di nazioni suttumissi. E’
ind’è u cuntestu di l’alizzioni
à a prisidenziali francesi
da quì à qualchì mesu
saria bè chì i muvimenti è
partiti indipendentisti di i
tarritorii occupati da a
Francia riflettini insembu à
a pussibilità di fà poni à
issu mumenti a rialtà di a
centralisazioni francesa chì
niga i dritti universali di i
populi à scedda da par iddi
u so avvena. Ghjè cusì
cum’è l’hà dittu Ghjuvan
Guidu Talamoni, elettu à
l’assemblea tarrituriali di
Corsica è militenti di
Corsica nazioni
Indipendenta chì ci voli à
strappà a noscia emancipazioni
à u statu francesi ».
Ulivieru Sauli
Documentu unu
Dichjarazioni cumuna à
l’urganisazioni chì
dumandani u drittu à
l’autodeterminazioni à u
Statu francesu :
Noi, urganisazioni di i
populi bascu, catalanu, britonu,
corsu, guianesu, martinicanu
è taizianu, in virtù
di u drittu naziunali è in
rifirenza à a risoluzioni
1514 di i Nazioni Uniti è di
a carta di i dritti civili è
pulitichi di i Nazioni Uniti
di u 1966, dichjaremu
sulannamenti u carattaru
imprescrittibili è inalienabili
di i dritti seguenti :
1°) Drittu di metta in
opara in u quatru di un statutu
ufficiali, u sviluppu di
nosci lingui è di i nosci culturi.
2°) Drittu di prumova è
d’ammaistrà u so sviluppu
economicu è suciali.
3°) Drittu à a ricunniscenza
comu populu è
nazioni.
4°) Drittu à l’autodeterminazioni.
5°) Drittu di metta in
opara un prucessu di sculunisazioni.